De vorba cu mine insami. Pagina lui 2015

pizap.com14204680160181

Cred că anul nou a fost inventat pentru că noi oamenii avem nevoie de noi începuturi si de noi sanse. Anul nou nu reprezintă nimic nici din punct de vedere astrologic, nici al echinoctiilor, nici religios, nici mayas, incas, nici nimic. Este doar un punct de reper stabilit de noi. Şi totuşi ne bucurăm atât de mult de el, ne luăm vacanţe şi sărbătorim până dimineaţă, aruncând cu artificii si îmbrătisându-ne la mijlocul noptii. Ne bucurăm cu familia, prietenii, inventăm tradiţii şi scriem noi poveşti.

Ne bucurăm că putem întoarce o nouă pagină şi zice la revedere unei pagini pe care poate am stat prea mult. Ne bucurăm ca şi când am şterge totul în urma zilei de ieri şi privim încrezători doar viitorul. Lăsăm în spate problemele, dezamăgirile şi dorinţele neîmplinite şi începem să căutăm cu speranţa noi experienţe, oportunităţi. Ca şi când ieri a fost cerul înnorat şi azi începe să strălucească soarele. Uităm de momentele proaste, de cei care ne-au supărat, întristat şi parcă suntem mai curioşi să descoperim noi oameni şi noi întâmplări în viaţa noastră.

pizap.com14204678996941
Ne punem noi dorinţe şi ne stabilim noi destinaţii în viaţă. Lăsăm acceleratul şi ne urcăm în InterCity.

Anul nou, cu toate că nu are absolut nimic spiritual în el, e dovadă supremă că noi oamenii suntem cei care putem modela orice energie si transforma in ceva spiritual orice ne dorim, chiar si o schimbare de an. Noi suntem cei care decidem ce e spiritual şi ce nu. Noi alegem de Anul Nou să transformăm o energie veche, stătută, într-o energie nouă, tânăra şi vibrantă. Toţi o simţim. Când începe noul an suntem plini de speranţa şi energie să încercăm lucruri noi, să dăm glas unor dorinţe pe care nu îndrăzneam să le împlinim, să ne comportăm altfel şi să lăsăm o masca mai veche pentru una mai nouă.

Cred că avem nevoie de aşa ceva. De noi începuturi. Noi resetări. Noi şanse. La o nouă iubire, la noi prieteni, noi proiecte, noi călătorii, noi joburi sau pur şi simplu noul pe care îl respiri, chiar dacă în jurul tău totul e neschimbat. Poate noul e in tine. La transformare. La încheierea lecţiilor din anul trecut. Mici, mărunte sau mai mari, fiecare an vine cu lecţii. Unele mai uşoare, unele mai dificile. Dar e plăcut să le spui pa şi să faci loc altora. E plăcut să îţi deschizi inima către noi încercări, noi zile cu soare sau fără soare. E o acceptare a vieţii, o dovadă a iubirii pe care o avem faţă de ea, viaţa. Căci oricât de mult ne-ar intrista ceea ce trăim, oricâti ne-ar dezamăgi în drumul nostru, tot e minunat să o iei de la capăt, pe acelasi drum sau pe unul nou. Şi poţi face aşa în fiecare an. Să o iei de la capăt. Avem nevoie de noi începuturi şi iertări a ceea ce a fost. În primul rând faţă de noi.

Alegem să iertăm tot ceea ce am trăit în anul trecut şi să punem forţă în ceea ce vom primi. Alegem sa iertam ca am fost prea rai sau prea naivi. Ca am tradat sau am fost tradati. Ca am dezamagit sau am fost dezamagiti. Ca am fost stupizi sau i-am privit pe altii ca fiind stupizi. Ca am facut sa suferim pe altii sau i-am lasat noi sa ne faca sa suferim. Ca am ales ceva ce nu ne mai place. Ca am facut alegeri pe care acum vrem sa le schimbam. Ca am alergat dupa oameni si experiente care nu ne sunt de folos. Ca nu am implinit tot ceea ce ne-am dorit. Ca nu ne-am zbatut indeajuns. Ca am imbatranit. Ca a trecut timpul prea repede. Ca inca..ne simtim singuri cu noi. Ca am crezut in idei care acum nu ne mai reprezinta. Ca am crezut in oameni care acum sunt pe alte drumuri. Ca am lasat usi deschise unde trebuiau sa fie inchise. Ca am tacut cand trebuia sa vorbim si am vorbit prea mult cand trebuia sa tacem. Ca am gresit, voit sau nevoit. Fata de noi in primul rand. Si cu toate astea, am avut puterea sa iertam pe cativa care ne-au ranit, sa le zambim unora care ne-au privit dispretuitor, sa ne deschidem sufletul in fata unui prieten, sa ajutam pe cineva care are nevoie de un sprijin, sa avem rabdare cu ai nostri parinti sau copii, sa facem o fapta buna, sa daruim, sa incercam, sa reusim, sa ne bucuram, sa ne jucam, sa visam, sa radem, sa ne descoperim, sa iubim. Dar mai ales, sa o luam de la capat.

Şi, cam asta e viaţa. Un perpetuum continuu de lecţii, întâmplări şi experienţe care ne şlefuiesc şi ne modelează.  Şi acum primim cu drag un nou an de fluturi, cerneală şi cretă. Alergi după un nou val de gaze şi nori. Te pierzi în noi poveşti. Te scufunzi în vise cu mentă şi piper. Şi suferi. Şi razi. Şi plângi. Şi te încrunţi. Şi renasti. Şi coborî. Şi urci. Şi te arunci. Şi te aşezi blând. Şi curgi. Şi te striveşti. Şi te regăseşti. Şi aduni. Şi te aduni. Printe fluturi. Printre nori. Printre gaze şi cretă colorată. Printre baloane de săpun şi umbrele cu buline.

pizap.com14204681155562
Magia unui an nou. Aceea de a culege tot ce ai strâns un an întreg, de a închide într-o pagină, nici un rând mai mult, şi de a întoarce pagina. O mare cucerire: curajul şi detaşarea de a întoarce pagina şi a începe să scrii una nouă.

E aşa minunat cum pagina cea nouă se uită la mine. Goală. Fără nici un cuvânt. Şi pot pune orice pe ea. Poate noi prieteni. Poate o eu mai puternică. Poate o eu mai războinică sau o eu mai blanda. Sau poate o relaţie şi mai frumoasă si profundă cu cel de lângă mine. Poate un nou hobby. Un nou proiect. Un nou vis. Sau poate doar aleg să uit tot ceea ce m-a dazamăgit în anul trecut, să trag bine aer în piept şi să privesc în viitor fără frică, fără tristeţe, doar cu bucurie şi speranţa.

Anul nou m-a găsit undeva departe de agitaţia oraşelor si a zonelor turistice, într-un infinit de zăpadă. Oriunde priveam, era alb. Nu vedeai bine unde se termină cerul şi unde începe pământul. Şi totul era îngheţat. Alb, strălucitor şi rece. Dar viu. Incredibil de viu. Si pulsa de o tăcere uimitoare. Şi m-am simţit exact ca în faţa acelei pagini albe. Şi am realizat că pagina e intotdeauna vie, pulsand în aşteptarea mea să îi modelez viaţa, cursul, magia. Să îi pictez culorile şi să dau glas sunetelor. Să îi încălzesc bătăile şi să las să îi curgă liniile, punctele, rotunjimile si spatiile. Poate asta e miracolul noului inceput. Nu e lipsa vietii, nu e nimicul pe care pui straturi peste straturi. E ceva viu, doar nemodelat, neumplut. Asta  e inceputul. Viata in starea ei fara forma, energia fara spatii, umpluturi, care isi asteapta magicianul sa sufle peste ea…

Tu ce scrii pe pagina ta azi? Si ce scrii pe pagina celor din jurul tau?

De vorba cu mine insami: Adevarul gol golut

Ura
“Vreau sa ma descopar pe mine” Cred ca este una dintre cela mai dese dorinte a societatii in care traim.
Nu e adevarat!
Vrem sa descoperim ca suntem de fapt minunati, frumosi, extraordinari. Ce vrem e sa ne loveasca trenul peste noapte si sa ne trezim dimineata cu gandul ca suntem extraordinari. Ca suntem perfecti. Ca nu ne lipseste nimic.
Cu totii vrem sa descoperim doar anumite parti din noi. Acelea luminoase. Si evitam sa ne uitam la cele “urate”. Pentru ca am invatat sa separam bunul de rau.
  •  Ce e bine? Compasiunea, Generozitatea, Intelegerea, Toleranta, Armonia, Increderea, Pacea, Sa avem grija de cei din jur, Sa ii ajutam pe cei din jur, familia, Sa ne sacrificam pentru diverse si mai ales IUBIREA.
  • Ce e rau? Rautatea, Meschinaria, Invidia, Egiosmul, Falsitatea, Minciuna, Aroganta, URA, URA, URA

Anulam ce e rau si imbratisam numai binele. Pentru ca numai printesa buna ramane cu printul cel frumos, pentru ca ingerii sunt albi si nu negri, pentru ca numai binele castiga in filme si povesti, pentru ca modestia e apreciata iar aroganta e data la o parte,  pentru ca asa e bine, pentru ca, pentru ca… Continue reading